PORTOFOLIU

Hotel Europa


Hotel Restaurant Europa

Client: Kristal Plus SRL

Despre: Frumosul Hotel Europa care găzduieşte acum zi de zi, zeci de călători din toate colţurile lumii, a avut de-a lungul timpului mai mulţi proprietari.

Istoria consemneaza pentru prima oară edificiul din Calea Unirii, nr. 22, la inceputul secolului al XX-lea, mai precis în anul 1913, ca aparţinând unui proprietar de terenuri din zonă, pe nume Ion Câlniceanu. Acesta s-a născut în jurul anului 1858, in comuna Câlnic, devenind dupa 1899 primar al localităţii şi ulterior senator şi deputat în Parlamentul României.

În perioada interbelică, clădirea trece în posesia ilustrei familii Tătărescu, găzduind pentru o bună bucată de timp “ cuibul PNL- Aripa Tătărescu”.

Gheorghe Tătărescu s-a născut în familia Generalului Tătărescu, la data de 22 Decembrie 1866, la Craiova. Şi-a definitivat studiile la Bucureşti, iar în 1912 la Paris, a obţinut titlul de Doctor în Ştiinţe Juridice, pentru ca ulterior sa devină una din figurile politice care au marcat istoria României interbelice.

După asasinarea lui I. G. Duca, Delegaţia Permanentă a PNL îl propune drept preşedinte al partidului pe Constantin I. C. Brătianu, ultimul reprezentant al dinastiei Brătianu, fapt aprobat de Comitetul Central al partidului la 4 ianuarie 1934. În mod surprinzător, în aceeaşi zi, pentru prima dată în istoria Partidului Naţional Liberal, nu preşedintele partidului a fost cel desemnat să preia scaunul de prim-ministru. Astfel, Carol al II-lea îl numeşte pe Gheorghe Tătărescu la conducerea Consiliului de miniştri—funcţie pe care a ocupat-o până în decembrie 1937.

În interiorul PNL,  anii ’30 au fost dominaţi de permanentul conflict dintre gruparea tinerilor liberali, reprezentată de Gheorghe Tătărescu—al carui “cuib” a fost Casa Tatarescu (actualul Hotel Europa) şi gruparea „bătrânilor liberali”, reprezentată de Dinu Brătianu şi Constantin Angelescu.

În anii 1935-1936 Gh. Tatarescu a fost ambasador la Paris, renuntând la această funcţie pentru cea de ministru de externe în guvernul format de patriarhul Miron Cristea (10 februarie 1938). În perioada noiembrie 1939-iulie 1940, ocupă din nou funcţia de preşedinte al Consiliului de Miniştrii; funcţie la care va renunţa in favoarea mareşalului Ion Antonescu.

Tătărescu a condus delegaţia României la Conferinţa de pace de la Paris (1946 – 1947), punându-şi semnătura pe tratatul internaţional ce consfinţea reîntregirea parţială a ţării noastre prin reprimirea nord-vestului Transilvaniei.

„Gheorghe Tătărescu a guvernat ţara ca nimeni altul după război, întrecând şi cele mai optimiste aşteptări ale românilor.  A fost de ajuns ca această guvernare să-şi arate roadele pentru că Gheorghe Tătărescu să treacă pentru totdeauna în rândul celor mai de seamă bărbaţi de Stat ai neamului românesc.”

Dacă soţul său s-a devotat carierei politice Arethia Tătărescu a stat mereu departe de viaţa politica a soţului său. Arethia Tătărescu a fost o doamnă aristocrată prin gândire şi simţire. A îmbinat utilul cu frumosul, discretul cu hărnicia, a dovedit respect şi recunoştinţă faţă de semenii săi fapt pentru care a căpătat mult respect din partea gorjenilor.

Un bun exemplu în acest sens îl constituie expoziţia-târg de artizanat organizată la Bucureşti, în iunie 1934, unde au fost reprezentate toate regiunile şi toate judeţele ţării, însă Gorjul “muncitor şi pitoresc” a fost mai cel mai bine reprezentat . În urma succesului răsunător  al expoziţiei de la Bucureşti, M.S. Regele a acordat Doamnei Arethia Tătărescu, Ordinul “Meritul cultural”, în gradul de cavaler, clasa a II-a, pentru opere speciale. Costumele tradiţionale româneşti, covorele gorjeneşti, carpetele ieşite din mâinile gorjencelor au obţinut succese impresionante la Expoziţiile Universale de la Paris din anul 1937, New York 1939 şi Milano 1939.

Deşi de numele Arethiei Tătărescu se leagă numeroase contribuţii aduse zonei Gorjului, de departe cea mai mare realizare a sa a fost calitatea sa de adevărat Mecena al artei. Arethia Tătărescu l-a convins şi l-a sprijinit întrutotul pe marele Brâncuşi să-şi îndeplinească visul de a premări eroii locului, căzuţi în războiul de reîntregire a neamului—prin realizarea unei opere ce urma să fie cunoscută de întreg mapamondul…Ansamblul Sculptural Monumental de la Târgu-Jiu.

Prin faptele sale demne de toată lauda, Arethia Tătărescu a intrat în istoria Gorjului şi va rămâne pentru totdeauna drept Marea Doamnă a Gorjului, o personalitate de excepţie.

Revenind la Casa Tătărescu, aceasta are un destin comun altor case boiereşti, fiind naţionalizată prin decretul nr. 92/1950. Abia după căderea regimului Ceauşescu, fiica regretaţilor Gheorghe şi Arethia Tătărescu reintră în posesia imobilului, însă nu pentru mult timp.

În anul 2002, mai exact pe 27.09.2002, prin Contractul de Vânzare-Cumpărare nr. 4695/2002, familia Valter si Mirela Dobre, devine proprietara de jure si de facto a fostei reşedinţe Tătărescu. Domniile lor au încorporat în mod armonios trecutul edificiului cu nevoile actuale ale societăţii, transformand o construcţie neinteresantă din punct de vedere architectonic, într-o clădire impunătoare şi de mult bun-gust, atât prin aspectul său exterior, cât şi prin rafinamentul şi grija pentru detalii, ambientare şi caracterul unic. Luxul celui mai original hotel din Gorj–inaugurat şi dat în folosinţă în data de 6 martie 2005– este dat de materiale de calitate şi personalitatea individualizata a fiecărei camere sau apartament.. arta contemporană combinată cu un design clasic, într-un prezent al tuturor posibilităţilor.

Servicii furnizate clientului: gazduire web, realizare website, promovare, mentenenta si consultanta web.

Status: online

Link: www.hotelrestauranteuropa.ro

Etichete: ,